Articole

Exerciții de reziliență #8: Rescrierea narativului

Reziliența este o abilitate pe care o învățăm cel mai bine în momentele când în viața noastră apare schimbarea. Iar ultima perioadă a adus în viețile noastre schimbări majore care au făcut ca organizațiile să caute din ce în ce mai multe oportunități de învățare a rezilienței. Echipele și organizațiile reziliente se adaptează și învață rapid atunci când se confruntă cu provocări și pot astfel menține performanța pe termen lung.

Oamenii rezilienți, anume aceia care au capacitatea de a se recupera și de a depăși rapid obstacole, sunt capabili să rămână calmi în situații stresante. Pot să caute motivație și să nu-și piardă focusul în perioadele dificile. Și, foarte interesant, cei care au experimentat frecvent schimbarea și efectele ei negative, sunt cei mai rezilienți atunci când au loc alte schimbări.

Reziliența, ca majoritatea abilităților, poate fi învățată, dezvoltată și îmbunătățită. O modalitate practică prin care o persoană sau o echipă își poate dezvolta această capacitate este rescrierea poveștii unei situații. Cu alte cuvinte, ajustarea percepției despre un anumit eveniment, recreând narativul acestuia. În loc să ne blocăm și să reluăm la nesfârșit aceeași poveste care ne produce îngrijorare sau anxietate, putem încerca să scriem o nouă versiune, cu o interpretare mai înclinată spre pozitiv.

Și aleg ca exemplu pentru această tehnică o discuție recentă cu niște prieteni care erau dezamăgiți după alegerea unui program universitar de formare. Nemulțumirea a apărut în urma examenului de admitere, care a părut superficial și haotic. Ulterior, lipsa de comunicare din partea instituției a generat și mai multă neîncredere și anxietate.

Ei bine, în situația dată, prietenii mei pot alege să-și repete povestea unei dezamăgiri, faptul că vor petrece o perioadă consistentă de timp în acest mediu neatractiv și nestimulant, că nu vor avea oportunități de învățare și experimentare practică sau că nu pot vedea un sens și o finalitate a acestui program. Sau, la fel de bine, pot alege să rescrie narativul prin a-și spune că este în regulă să își dea puțin timp să încerce. Că se pot răzgândi oricând, că pot renunța la program și asta este absolut în regulă. Că pot folosi acest program ca pe o trambulină spre alte oportunități universitare în alte medii. Sau, că în cadrul acestui program își pot organiza propria lor structură în funcție de nevoile și obiectivele lor.

Simplu spus, rescrierea narativului este despre lucrurile la care aleg să mă uit și cum le pot așeza în așa fel încât să-mi maximizez rezultatele.

La fel funcționează lucrurile și în sportul de performanță. În gimnastică, sportivii sunt învățați cum să execute elementele cât mai aproape de perfecțiune, dar în același timp, sunt antrenați și cum să cadă pentru a evita accidentările grave. Și iarăși, este vorba despre ce aleg: să renunț, să abandonez și să cad, sau să mă ridic și să merg mai departe, căutând soluții noi pentru a-mi atinge obiectivele.