Bucuria este una dintre emoțiile de bază ale ființei umane. Când nu ne putem stăpâni un zâmbet (zâmbetul Duchenne), când ni se face pielea „de găină”, când simțim „fluturi în stomac” sau ne crește ritmul cardiac, când avem obrajii roșii și simțim multă energie, suntem bucuroși.

Viața are suișurile și coborâșurile ei, ține de noi să ne găsim motive de bucurie în fiecare zi: când facem ceva ce ne place, când ne conectăm cu adevărat la cineva, când facem mișcare, când ne ocupăm de hobby-urile sau pasiunile noastre. Și aceste exemple sunt doar câteva.

Bucuria și fericirea sunt adesea suprapuse sau confundate. Cu toate acestea:

• fericirea se referă la sentimentele (emoțiile) plăcute care rezultă dintr-o situație, dintr-o experiență – este emoția trăită odată ce avem rezultate;
• bucuria este o emoție ce însoțește un proces (când facem ceva, trăim ceva, întâlnim pe cineva) și poate fi găsită chiar și în momente de durere sau incertitudine.

În neuroștiințe s-a dovedit că experiențele pline de bucurie schimbă fizic creierul, creând noi conexiuni (neuroplasticitate). Implicarea constantă în activități pline de bucurie întărește aceste căi, facilitând, în timp, reziliența, reactivitatea la stres, funcționarea sistemului imunitar.

Și cum să trăim bucuroși sau să găsim bucurie în ceea ce trăim?

1. E important să fim prezenți (atât cât putem fiecare) în relațiile cu ceilalți, în relația cu noi înșine, în relația cu natura și cu lumea;
2. Să ne oprim asupra lucrurilor mici din fiecare zi (o rază de soare care ne atinge fruntea, o frunză colorată aparte, un tril de pasăre) și să ni le întipărim în minte pentru mai târziu;
3. Să ne luăm o pauză să vorbim cu cineva cu cine nu am mai vorbit de mult timp;
4. Să ne cultivăm pasiunile și hobbyurile (sau să le căutăm dacă nu le avem încă).

Bucuria este o alegere care vine din adâncul sufletului, o decizie de a vedea și a aprecia frumusețea din jur. (Aristotel)