Tirania alegerii

Blestemul Competenței joacă și el un rol în această ecuație. Dacă ești expert doar într-o anumită sferă, este posibil să te simți frustrat că nu poți aborda și alte domenii. Pe de altă parte, dacă ești bun la multe lucruri, există numeroase căi deschise în fața ta, ceea ce este eliberator, dar poate să te facă să te simți anxios, confuz și blocat în loc. Schwartz introduce conceptul de “tirania alegerii”, sugerând că în timp ce alegerile sunt în mod obișnuit asociate cu libertate și autonomie, alegerile excesive pot restrânge libertatea și pot duce la nemulțumire. A avea prea multe opțiuni poate provoca distres psihologic, în special atunci când este combinat cu regretul, preocupările pentru statut, adaptare, comparația socială și, poate cel mai important, dorința de a alege ce este mai bun din totul – de a maximiza. Această idee provoacă gândirea convențională că mai multe opțiuni sunt întotdeauna mai bune.

Oboseala decizională

Să ai multiple competențe pe care le poți urma în viața ta este captivant, dar poate fi și înfricoșător sau paralizant în același timp. În plus, ne confruntăm cu problema de a ne simți vinovați pentru că nu suntem recunoscători, chiar dacă lumea ne stă la picioare. Aici apare oboseala decizională. Schwartz discută despre modul în care cu cât ne confruntăm cu mai multe alegeri, cu atât consumăm mai multă energie mentală. Acest lucru poate duce la oboseala decizională, unde capacitatea noastră de a face alegeri bune se deteriorează pe măsură ce ne confruntăm cu mai multe opțiuni pe parcursul zilei. Lumea modernă ne oferă o gamă copleșitoare de opțiuni în aproape fiecare aspect al vieții, de la bunuri de larg consum, la tipuri de carieră până la relații și parteneri.

Tinder și paradoxul alegerilor

În trecut, bunicii noștri se confruntau cu un număr limitat de opțiuni în ceea ce privește potențialii parteneri romantici. Fără internet, ei se bazau pe întâlniri față în față, iar numărul de persoane singure pe care le întâlneau într-o anumită grupă de vârstă era relativ limitat. În zilele noastre, aplicațiile de întâlniri precum Tinder, Bumble, Grindr, etc au schimbat regulile jocului. Nu mai suntem nevoiți să ne bazăm exclusiv pe întâlnirea cu cineva din aceleași cercuri sociale ca și noi. Aplicațiile ne oferă posibilitatea să explorăm potențiale perechi cu care nu am fi avut niciodată șansa să interacționăm în mod convențional, persoane care sunt practic străini. La o primă vedere, acest lucru pare minunat – acum avem acces la toate aceste persoane pe care altfel nu le-am fi întâlnit niciodată! Cu toate acestea, odată cu atât de multe posibilități la îndemâna pentru a găsi un partener, apare și paradoxul alegerii. Cum alegi o singură persoană pentru o relație când există atâtea alte opțiuni care ar putea fi mai bune? Acest lucru ar putea însemna că iei decizii pripite, deoarece nu ai suficient timp să analizezi toate opțiunile sau ai putea fi neatent în deciziile tale și să dai swipe dreapta la toată lumea.

În urma paradoxului alegerii, oamenii par, de asemenea, mai puțin predispuși să se angajeze sau să petreacă timpul necesar pentru a cunoaște pe cineva, deoarece se pot întoarce imediat pe aplicație. Un utilizator, într-un articol pentru Stanford Daily, scrie „rezerva aparent infinită de opțiuni m-a făcut să-mi pese mai puțin, să mă distanțez, să tratez oamenii ca pe obiecte într-un coș de cumpărături online… ca rezultat, m-am simțit profund nefericit cu toate acestea”.