Articole

Ce ne motivează cu adevărat

„Adevărata călătorie de descoperire nu înseamnă a căuta noi peisaje,
ci a privi totul cu alți ochi.”
Marcel Proust

În cadrul atelierelor de dezvoltare personală Kit de călătorie… prin viața mea, în luna iulie am început atelierele legate de decizii. „De unde îmi iau motivația” a fost tema primei întâlniri, dintr-o suită de patru sesiuni.

Am clarificat inițal ce este motivația. Susan FOWLER, autoarea cărții „Noua teorie a motivării”, spune că e greșit să ne întrebăm dacă oamenii sunt motivați. Abordarea tradițională a motivației pune întrebari de tipul: Este o persoană motivată? Cât de motivată este ea? Aceste întrebări ne țin într-o abordare simplistă de tip da-nu, alb-negru, abordare ce nu ne oferă o înțelegere de profunzime a motivației cuiva.

Întrebându-ne însă Ce anume motivează o persoană? – ni se deschide un spectru larg de posibilități motivaționale. Întrebarea corectă este Ce ne motivează? și Care este calitatea motivației pe care o am?

Motivația ca abilitate

Motivația este o abilitate, e prezentă în comportamentul nostru, poate fi antrenată. Motivația – adică energia și elanul cu care o persoană acționează într-un anumit context, poate fi calitativ diferită.

Imaginați-vă că sunteți invitat/ă la o ședință unde, din experiențe anterioare, stiți că oamenii se plâng mult, vorbesc mult dincolo de subiect, nu se trag concluzii și adesea plecați așa cum ați intrat în sala de ședință. Dacă ne uităm la această situație din perspectiva motivației, probabil că veți spune că nu sunteți motivați să participați la această ședință. Aveți varianta de a merge sau de a nu merge. Dacă nu mergeți, întrebarea este ce vă motivează să refuzați? Dacă alegeți să participați la ședință, întrebarea este ce vă motivează totuși să mergeți, în pofida a ceea ce stiți? Deci, indiferent ce faceți, există o motivație în spatele alegerii. Întrebarea este ce anume vă motivează.

Din perspectiva motivației ca abilitate, motivația este o combinație între calitatea cu care sunt satisfăcute 3 nevoi psihologice primare ale adultului.

  • Nevoia de autonomie – nevoia umană de a percepe existența unor opțiuni, de a simți că face ceea ce facem din alegerea proprie, că este sursa propriilor acțiuni. Viktor Frankl, unul dintre terapeuții existentialiști recunoscut la nivel mondial, supraviețuitor al lagărelor de concentrare din al doilea război mondial, spune că „orice îi poate fi luat omului mai puțin un lucru: cea de pe urmă rămășiță de libertate omenească – să aleagă, în orice împrejurare ar fi, propria atitudine.”
  • Relaționarea – nevoia noastră de a ține la cineva și ca cineva să țină la noi. Nevoia de a ne simți ca aparținând la ceva mai mare decât noi. Nevoia de a ne simți în legătură și conexiune cu ceilalți. Evoluăm prin relaționare. Una dintre provocările noastre este aceea de a experimenta relații interpersonale sănătoase și autentice atât în viața personală, cât și la serviciu.
  • Competența – cea de-a treia sursă de motivare. Ea este nevoia noastră de a ne simți eficienți în ceea ce facem, în gestionarea provocărilor și oportunităților de zi cu zi. Sentimentul de dezvoltare și progres.

Plecând de la cele trei nevoi, am făcut împreună cu participanții un exercițiu de imagerie în care fiecare și-a imaginat simboluri pentru autonomie, relaționare și competență. Apoi am provocat cele trei nevoi într-o situație dificilă, iar mai apoi ne-am uitat care dintre cele trei a „rămas în picioare”. Fiecare a putut constata satisfacerea cărei dintre nevoi este mai motivatoare, ajungând împreună la concluzia că pe parcursul vieții aceste nevoi se schimbă, unele ajungând în prim-plan față de celelalte.

A fost un atelier relaxat, plin de curiozitate din partea participanților și cu câteva momente de Aha!

Imagine: Andrik Langfield

Despre autor

Gabriela HUM

Trainer senior, psiholog & psihoterapeut
Gabriela este activă în zona de training și dezvoltare personală din 1997. Încurajată de profesorul cu care se forma ca psihoterapeut, s-a îndreptat spre training pentru că i s-a spus că „are o energie care merită investită în a forma oameni”. Provocarea s-a transformat în pasiune și, astăzi, într-o profesie făcută cu dedicare de mai bine de 20 de ani.
O motivează sclipirea din ochii oamenilor care descoperă lucruri și provocarea de a activa „butoanele” pentru ca învățarea și schimbarea să se întâmple. E fascinată de oameni și călătoriile în lumea lor interioară. Face asta și în cabinetul de psihoterapie, și când face hiking, și când ține traininguri.
Arată întreaga descriere Închide