Este bine uneori să facem bine cuvintelor și să le punem în cuvinte potrivite. În limba română, bunăstarea înseamnă o situație materială bună, prosperă. Starea de bine, pe de altă parte, este starea de confort, de sănătate sau de fericire, un construct, așa cum spune Martin Seligman, tatăl constructului însuși. Starea de bine (și nu fericirea) este subiectul psihologiei pozitive.

Pornind de la întrebarea: care sunt componentele fericirii? Martin Seligman a propus ca studiul fericirii să fie dizolvat în studiul emoțiilor pozitive, al angajamentului (faptul de a fi absorbit de/în ceea ce faci) și al sensului (să servești unui ceva mai mare decât tine). Aceasta a fost Teoria Fericirii.

Ținta psihologiei pozitive fiind fericirea, iar principala ei măsurătoare fiind satisfacția în viață, nu a durat mult până când autorul s-a răzgândit. Atunci când îi întrebi pe oameni despre satisfacția lor în viață, 70 la sută din răspunsurile lor se referă la starea de spirit în care se află și aproximativ 30 la sută la judecata pe care o fac despre condițiile vieții lor. Astfel, Seligman a schimbat ținta psihologiei pozitive de la fericire sau satisfacție în viață la stare de bine (Wellbeing) sau viață înfloritoare (Flourishing).

În fond, emoția pozitivă, implicarea și sensul nu epuizează ceea ce oamenii prețuiesc, pur și simplu. Oamenii mai sunt motivați și să caute și să mențină relații pozitive chiar și atunci când asta nu le aduce niciunul dintre celelalte elemente. În plus, mulți sunt motivați să realizeze, să atingă măiestria în ceea ce fac, să aibă competență, chiar dacă aceasta nu aduce nicio emoție pozitivă, niciun angajament, nicio relație și niciun sens.

Astfel, elementele stării de bine sunt: emoție pozitivă, angajament, relații, semnificație și realizare. Pentru a aduce un plus de bine stării de bine actuale, putem să practicăm starea de bine.

Trei lucruri bune

În fiecare seară din următoarea săptămână, înainte de a merge la culcare, scrie trei lucruri care au mers bine astăzi și de ce au mers bine. Se pare că atunci când oamenii fac acest lucru, șase luni mai târziu sunt mai puțin deprimați și au emoții pozitive mai mari în comparație cu placebo – chiar dacă exercițiul spune să îl faci doar o săptămână.

Exercițiu pentru cupluri

Terapia maritală este cea mai dificilă formă de terapie și are cele mai proaste statistici în materie de rezultate. Practic, în terapia maritală, ceea ce îi învățăm pe oameni este cum să lupte mai bine și cum să nu mai aibă aceeași ceartă la nesfârșit. Ceea ce încercăm să facem, în esență, este să schimbăm căsniciile insuportabile în căsnicii tolerabile. Ca atare, întrebarea este: cum să sărbătorim împreună? Exercițiul presupune găsirea unui răspuns activ-constructiv.

Imaginează-ți că partenerul tocmai a fost promovat la locul de muncă. Ce îi spui?

Singurul tip de răspuns care funcționează este cel activ-constructiv.

Identificarea punctelor forte

Un al treilea exercițiu poate începe prin identificarea punctelor forte prin Signature Strengths Questionnaire. Apoi sarcina este următoarea: gândește-te la ceva ce trebuie să faci la școală sau la serviciu în fiecare săptămână și care nu îți place să-l faci.

Având în vedere că ți-ai găsit punctele forte, gândește-te la o modalitate de a face acea sarcină folosind cel mai mare punct forte personal.

Al patrulea exercițiu presupune să citești fiecare dintre următoarele întrebări și să selectezi punctul de pe scală (deloc/o dată în două săptămâni/o dată pe săptămână/o dată la câteva zile/în fiecare zi) care consideri că te descrie cel mai bine.

În ultimele două săptămâni, cât de des:

Ai simțit o emoție pozitivă?
Ai fost total implicat în ceea ce făceai?
Ai experimentat o relație pozitivă?
Te-ai implicat/ă într-o activitate semnificativă?
Ai realizat un obiectiv?

Ia în calcul întrebarea la care ai răspuns cel mai puțin și concentrează-te în următoarele săptămâni pe a face acel lucru.

Despre creativitate și starea de bine

Există mai multe proiecte care examinează posibilitatea ca gândirea creativă să sporească starea de bine prin creșterea flexibilității cognitive și a abilităților de rezolvare a problemelor, prin oferirea unui sentiment de importanță și prin faptul că îi ajută pe oameni să perceapă beneficii după ce au trecut prin provocări.

Artista Yayoi Kusama a spus odată: „Sper că puterea artei poate face lumea mai pașnică”. Dar, în lumea modernă și aglomerată de astăzi, nu ne facem întotdeauna suficient timp pentru noi înșine sau pentru a vedea artă.

Starea de bine creativă presupune:

Crearea de conexiuni creative;
Învățarea de lucruri noi;
Să fii văzut și auzit;
Identificarea propriilor resurse și puncte forte;
Viața de zi cu să fie cu sens;
Întâlniri cu alții.

Ultimul exercițiu presupune să iei o foaie de hârtie și s-o împarți în pătrate mici (aproximativ 3 cm x 3 cm).

În fiecare pătrat, realizează un mic desen pentru fiecare zi, pentru a crea un jurnal vizual a săptămânii sau a lunii. Dacă stabilești obiective pentru starea de bine, poți concentra desenele pe obiective. De exemplu, ceva ce ai văzut când ai ieșit la plimbare sau o imagine cu toate alimentele sănătoase pe care le-ai mâncat în ziua respectivă.

Umple pagina cu desene din lumea ta. Cu cât desenezi mai mult, cu atât va fi mai ușor! Fii creativ/ă!

Despre autor

Sergiu MAXIM

Trainer senior, specialist HR & coach

Pasiunea pentru modul în care gândim, simțim și funcționăm descrie cel mai bine ocupația lui Sergiu. Începând cu 2006, a călătorit prin munca alături de oameni ca psihopedagog, educator, trainer, corporatist în echipe de HR, consultant, coach și psihoterapeut.

Sergiu e motivat și totodată fascinat de schimbare, într-un context în care atât transformarea oamenilor în sine, cât și trainingul au fost dragoste la prima vedere. Analitic, răbdător și reflexiv, își dorește ca fiecare training pe care îl livrează să fie nu doar o incursiune în lumea interioară a celuilalt, ci și magia de a atinge culmi ce trebuie depășite în cursa noastră, a tuturor. Călătoriile, grădinăritul și gătitul sunt pasiuni ce fac parte din felul lui de a fi.

Arată întreaga descriere Închide