Articole
[Video] Kit de sănătate emoțională: Cum gestionăm schimbarea (în perioada de criză)
Gestionarea schimbării e o temă de actualitate în contextul pe care îl trăim și e totodată și un subiect de interes pentru Ramona POP – trainer în cadrul ATU Consulting & HUMANCO. Ramona s-a alăturat proiectului Kit de sănătate emoţionalăși ne propune un model util în traversarea schimbărilor majore ce apar în viața noastă în această perioadă.
„Singura constantă e schimbarea.”
Heraclit
Change Grid a fost dezvoltat în anii ’80 de către doi consultanți americani: Cynthia Scott şi Dennis Jaffe. Cei doi s-au inspirat din teoria Five Stages of Grief a psihiatrei suedezo-americane Elizabeth Kubbler-Ross. Teoria a fost concluzia unui studiu întreprins de Kubbler-Ross având ca subiecți pacienții cu boli incurabile și modul în care aceștia ajungeau să integreze acea schimbare dramatică în viața lor.
Scott și Jaffe au simplificat teoria și spun că există 4 etape mari pe care le traversăm de-a lungul unei schimbări majore:
- Negarea
- Rezistența
- Explorarea
- Angajamentul
Aceste etape se află de-a lungul a două axe:
- Orientarea spre trecut versus Orientarea spre viitor
- Focusul pe sine versus Focusul pe lumea înconjurătoare
1. Negarea
Cum o recunoaștem?
Primul semn e ignorarea schimbării ce urmează să apară sau ce tocmai se face simțită. Gândurile pe care le avem sunt: Nu mă afectează…, Nu mă va afecta pe mine, Nu ține de mine să fac ceva, E ceva minor și nesemnificativ, E ceva ce nu va dura… etc.
Ce ne ajută sa putem traversa această etapă?
Informarea din surse de încredere, oficiale (cum se recomandă acum) ne va ajuta în două privințe: a) vom înţelege mai bine situaţia nouă ce apare şi amploarea acesteia; b) vom putea evalua impactul acesteia asupra vieţii noastre.
E important să nu cădem în capcana de a evalua înainte de a ne informa. De asemenea, vom rămâne ancorați în realitate în loc să trăim într-o „bulă” crezând că nu se întâmplă nimic important, când în realitate ceva chiar se întâmplă.
Selectarea persoanelor de la care ne informăm și cu care discutăm – să fie echidistante și obiective. Un optimist ne va liniști că totul e bine și, prin urmare, nu vom face nimic. Un pesimist va vedea totul ca pe o catastrofă și vom fi prea demoralizați să facem ceva, poate chiar înlemnim de teamă.
Ce abilități ne sunt utile?
Curiozitatea ne e de ajutor pentru că ne va determina să ne documentăm, să ne informăm.
2. Rezistența
Cum o recunoaștem?
Deja am cules informații, nu ne place deloc ce am aflat și avem o sumedenie de gânduri și emoții negative. Gândim că ce se întâmplă este o prostie, o absurditate și avem certitudinea că putem ocoli sau chiar anula evenimentele care se întâmplă. Trăim furie, frustrare, poate chiar anxietate și depresie.
Ce ne ajută să traversăm această etapă?
Acceptarea imperfecțiunii – soluțiile și ideile cunoscute și folosite până acum nu sunt infailibile sau magice, prin urmare nu vor funcționa în orice condiții.
De asemenea, acceptarea diferențelor de opinie și de percepție a celor cu care discutăm pe subiect.
Ce abilități ne sunt utile?
Comunicare asertivă, ascultarea activă și, în continuare, curiozitatea – să rămânem deschiși atât la a căuta informații noi, cât și la ideile celorlalți.
3. Explorarea
Cum o recunoaștem?
Abia acum începem să acționăm și să adaptăm practicile din trecut sau chiar să creăm unele noi. Abia acum am acceptat schimbarea ca atare și ne gândim acțiunile în consecință.
Emoțiile negative sunt înlocuite de gânduri care îndeamnă la acțiune: cum ar fi dacă…, aș încerca și…, mi-ar plăcea să învăț… etc. Acesta e un punct de inflexiune important deoarece începem sa ne reorientăm dinspre trecut (soluții și practici știute) spre viitor (soluții și practici noi).
Ce ne ajută sa putem traversa această etapă?
Obiective mici, pe termen scurt. Acestea ne ajută să vedem rezultate și progresul (mici victorii). Încurajarea ideilor creative și trierea lor mai degrabă după ce au fost încercate.
Ce abilități ne sunt utile?
Reziliența – deoarece unele idei nu vor fi valide. În plus, e nevoie să avem răbdare pentru a testa valabilitatea pe termen lung. Creativitatea pentru a genera idei noi și/sau a construi pe ideile celorlalți. Asumarea responsabilității și a riscurilor, deoarece mai putem da greș și încă nu am ajuns la soluția finală.
4. Angajamentul
Cum recunoaștem această etapă?
Deja noile informații și practici fac parte din realitatea și rutina noastră. Am asimilat schimbarea și începem să vedem rezultatele eforturilor făcute de-a lungul procesului. Abia acum începem să ne simțim confortabil și reușim să identificăm plusurile cu care ne-am ales: competențe și abilități noi, experiență în arii noi, oportunitățile aduse de schimbare etc.
Ce ne ajută să mergem mai departe?
În primul rând, e bine de știut că există un „mai departe”! Putem căuta în continuare oportunități ce derivă din noua stare de fapt, putem pune în practică idei rămase neexplorate. Schimbarea orientării dinspre sine spre lumea exterioara ne determină să vedem imaginea de ansamblu a contextului în care suntem și putem să contribuim la scară mai mare.
E important să continuăm să măsurăm rezultatele, să validăm constanța lor în timp, să eficientizăm procesele noi. De asemenea, e important să ne asumăm creditul pentru reușite și să ne mândrim cu ce am realizat.
Ce abilități putem cultiva?
Adaptabilitatea ca astfel să rămânem „antrenați” în a gestiona alte schimbări care vor apărea în viața noastră. Perseverența – deoarece e nevoie în continuare de efort pentru a întreține rezultatele bune obținute. Autonomia prin continuarea dezvoltării și prin dobândirea continuă de noi abilități și competențe.
Bibliografie
- SCOTT, Cynthia D., & JAFFE, Dennis T. (2006) – Change Management: Leading People Through Organizational Transitions,Thomson Learning
Kit de sănătate emoțională este un proiect HUMANCO prin care ne propunem să aducem mai aproape de fiecare instrumente de gestionat emoții, de făcut un mai bun management al timpului, de creat rutine – resurse utile pentru a face față perioadei prin care trecem în prezent.