Articole

[Video] Kit de sănătate emoțională: Munca atunci când #staiacasă

Iată că a venit momentul să ne îndreptăm atenția spre cea de-a doua axă a Modelului Balanță, axa referitoare la muncă și realizări. De data aceasta, Gabriela HUM – trainer, psiholog și psihoterapeut, ne oferă câteva recomandări practice privind organizarea muncii și a activităților în această perioadă când stăm și lucrăm de acasă.  

A trecut ceva timp de când ne organizam rutinele în jurul orei de trezire, de pregătire a micului dejun, de plecat de acasă și ajuns la serviciu la timp. Azi, majoritatea dintre noi muncim de acasă și aud de la prieteni și cunoscuți mai multe versiuni legat de cum se întâmplă asta:

  • Mulți spun că muncesc mai mult decât înainte, că timpul petrecut în traficul rutier, în drum spre serviciu și înapoi, s-a transformat în ore de muncă;
  • Alții spun că nu muncesc așa de mult pentru serviciu, însă munca pentru acasă (teme cu copiii, igienizare, gătit) îi epuizează;
  • Unii spun că e mai lejer, că nu mai este așa de mult de muncă și asta îi îngrijorează legat de aspectele economice ale viitorului.

Cu toții vorbesc, de fapt, despre schimbarea unor rutine! Suntem într-o perioadă de schimbare, o perioadă în care este necesar să ne adaptăm la noile condiții: să vedem ce este sănătos să păstrăm din rutinele de dinainte de pandemie și care sunt rutinele noi, care ne pot ajuta să trecem prin perioada de carantină sau izolare. Așa cum spunea și Ramona POP în pastila despre gestionarea schimbării, putem să fim în situație de negare sau de rezistență – să ținem cu dinții de ideea să facem lucrurile ca înainte, sau putem fi deschiși la a explora noi modalități de funcționare care să ne asigure adaptarea la ceea ce se întâmplă cu noi.

Susan DAVID în Agilitate emoțională spunea că un oraș nu poate fi reconstruit cât timp este sub bombardament. Suntem sub bombardament încă, așa că focusul nostru e important să fie pe a supraviețui și nu neapărat pe a reconstrui ceea ce se dărâmă. La final de bombardament, vom vedea ce a rămas din „orașul nostru” și ce se poate face din ceea ce vom găsi atunci în realitate.

Navigatorii spun că singura distanță pe care o putem măsura atunci când suntem pe mare este până la orizont. Oare care este orizontul nostru?

Înainte aveam deadline-uri si planuri (și apropo, unul dintre colegii noștri spunea într-o ședință că ar fi interesant să schimbăm termenul de deadline, care nu prea sună potrivit în perioada aceasta, cu termenul de orizont). Înainte aveam weekendul de ieșit în natură, aveam city break-ul de Paște, aveam vacanța din august și alte orizonturi care ne ajutau să ne organizăm activitatea și resursele până la ele. Și în această perioadă este important să ne setăm orizonturi, chiar și în condițiile în care nu știm dacă ele sunt realiste: unele pot fi legate de muncă (mulți dintre noi încă avem de livrat până la o anumită dată ceva) sau legate de viața de zi cu zi.

Un orizont de timp poate fi weekendul în care să gătim ceva deosebit sau un orizont de timp poate fi 15 aprilie, dată la care se încheie prima parte a stării de urgență. Sigur că după ea poate apărea prelungirea acesteia sau alte decizii. Dar aceste orizonturi de timp ne dau o limită până la care să ne gestionăm resursele fizice, mentale și emoționale.

Câteva recomandări practice privind munca pentru serviciu

Setați-vă orele de muncă la fel ca până acum

Încercați să vă încadrați în 8 ore de lucru. Evitați să prelungiți această perioadă pentru că, deși pare la îndemână, epuizează. Mai mult ca oricând, avem nevoie de disciplina de a ne închide emailul, de a pune telefonul pe do not disturb, de a salva fișierele chiar dacă sunt nefinalizate și a ne spune că „și mâine este o zi”.

Organizați-vă munca pe secvențe

  • Pentru unii dintre noi sau pentru anumite sarcini poate funcționa varianta de secvențe de câte 90 minute, cu pauze de 15 – 20 minute.
  • Sau Tehnica Pomodoro, care spune că e important să muncim focusați în secvențe de câte 25 de minute cu 5 minute de pauză între ele. Tot Pomodoro spune că dimineața putem avea 4 secvențe de 25 + 5 minute, apoi o pauză mai lungă (15 minute) de cafea sau ceai, încă 4 secvențe de 25 + 5 minute, pauza de prânz de o oră și tot așa până la finalul „programului”.

Revizuiți perioadele de timp prin care ați trecut

La final de zi sau la final de săptămână, oferiți-vă jumătate de oră să vedeți cum v-a mers ziua, ce ați planificat și v-a ieșit, ce v-a ajutat să faceți asta, ce v-ar ajuta să faceți altfel mâine?

Suntem predispuși în această perioadă să dezvoltăm sindromul Hymalaia. La fel ca pe munte, ne propunem să tragem tare până la vârful din fața noastră, unde ne promitem că ne vom așeza și ne vom odihni. Doar că odată ajunși pe vârf constatăm că nu departe de noi este un alt vârf și ne promitem că sigur ne vom odihni când vom ajunge pe el. Și tot așa, alergăm dintr-un vârf în altul fără să ne bucurăm de peisaj și fără să ne acordăm momente de a ne odihni și de a ne bucura de drum și de peisajul din locul unde am ajuns. Acum, mai mult ca oricând, sunt vremuri de focus și pe proces, nu doar pe rezultat, pe drumul până în vârf și nu doar pe a ajunge acolo.

Câteva recomandări practice privind timpul înainte și după orele de muncă

Pentru mulți dintre noi, munca nu se finalizează la capătul orelor de program. Avem de gătit, de spălat, de făcut teme cu copiii. Mai mult, se apropie Paștele și unii dintre noi ne dorim să facem curat „de sărbători”, așa cum suntem obișnuiți. Este momentul să luăm aceste sarcini mai ușor ca de obicei și poate chiar să învățăm ceva din aceasta perioadă despre cum să ne organizăm.

Folosiți liste de To Do sau agenda chiar și acum. Este cea mai bună și la îndemână modalitate de a ne organiza ziua și săptămâna. Obișnuiți-vă să vă organizați săptămâna încă din weekend, pe zile cu:

  • Activități mari (1 – 2 /săptămână) – aici poate intra curățenia mare într-o cameră sau curățenia de weekend în apartament sau ieșirea pentru cumpărături. Pentru că aceste activități știm când încep, dar nu prea putem face predicții legate de cât timp ne iau, e sănătos ca în ziua în care facem una dintre ele să nu mai programăm alte activități care presupun timp necunoscut de realizare. Multe surse din necunoștințe spun că organizarea lucrurilor pe categorii (cărți, haine, documente) este descărcătoare de dopamină, un neurotransmițător care ne dă stare de bine. Așadar, să avem o dată pe săptămână o activitate care să presupună organizare (de la reorganizat hainele în șifonier, până la a organiza emailurile în inbox) poate fi o activitate utilă și care ne determină plăcere. Poate nu când o începem sau pe parcursul ei, dar cu siguranță la finalul ei, când vedem rezultatul.
  • Activitățile zilnice – faceți o lista cu ce anume vreți să mâncați și ce anume veți găti săptămâna viitoare. Asta vă poate ajuta și la cumpărături, la refacerea rezervelor din cămară și frigider, și vă poate ajuta la a vă organiza timpul în funcție de tipul de preparat.
  • Activități mici de relaxare – în ce zi vreau să văd un film, în ce zi vreau să văd un concert sau o piesă de teatru, când îmi propun să citesc ceva pentru mine sau să mă văd cu prietenii pe internet, ect.

Și așa, de făcut haz de necaz, e bine ca în fiecare zi să verificați ce zi este. Nu de alta dar, făcând în fiecare zi aproape aceleași lucruri, uneori mai pierdem șirul zilelor și vă puteți trezi ca mine, așteptând intrarea într-o ședință de joi, miercuri la aceeași oră…

Până la următoarea întâlnire, să fim bine cu toții!

Bibliografie

  • Tehnica Pomodoro
  • PESESCHKIAN, Hamid & VOIGT, Connie (2014) – Psiho-vampirii, Asociația de Psihoterapie Pozitivă
  • LEVITIN, Daniel (2015) – The Organized Mind: Thinking Straight in the Age of Information Overload, Penguin Random House

Kit de sănătate emoțională este un proiect HUMANCO prin care ne propunem să aducem mai aproape de fiecare instrumente de gestionat emoții, de făcut un mai bun management al timpului, de creat rutine – resurse utile pentru a face față perioadei prin care trecem în prezent.